psiholog cluj

BLOG

Cine e de vină?… Sunt un om rău?

Vinovăția este o emoție aversivă. Ea implică un sentiment de remuşcare, regret, tensiune şi excitare (Baumeister, Reis şi Delespaul, 1995; Tangney, 1995) şi apare adesea împreună cu ruşine (Ferguson & Stegge, 1995; Tangney, 1995).
Deoarece vinovăția este rea din punct de vedere experiențial, actul de a face pe cineva să se simtă vinovat înseamnă a provoca o stare emoțională negativă, nedorită, pe care majoritatea oamenilor încearcă în mod normal să o evite.

Sentimentul de vinovăție apare atunci când gândurile noastre sunt următoarele:

1. Am făcut ceva ce nu ar fi trebuit să fac, acțiunile mele încalcă standardele morale.

2. Acest comportament arată că sunt o persoană rea, sau am o latură întunecată. Conceptul răutății este centrul sentimentului de vină.

Când te simți vinovat ai sentimentul că ai făcut ceva greșit. Acest lucru poate fi adevărat sau nu.

Poate fi comportamentul pe care îl faci atât de imoral sau amplifici lucrurile disproporționat?

Principala problemă cu care ne confruntăm când acțiunile noastre nu se încadrează în standardele morale este “etichetarea”, sunt o persoană rea datorită lucrurilor pe care le-am făcut. Este contra productiv să-ți pui eticheta de persoană rea, deoarece atenția ta se canalizează spre a rumega și a te persecuta, nu către a găsi strategii eficiente în rezolvarea problemelor.

O altă greșeală cu care ne confruntăm când apare sentimentul de vină este personalizarea. Îți asumi răspunderea în mod eronat pentru evenimente pe care nu le-ai produs tu. Să presupunem că-i atragi atenția constructiv unui coleg într-o situație, dar el reacționează defensiv și jignitor. E posibil să te simți vinovat pentru reacțiile lui, să tragi concluzia în mod arbitrar că ai făcut un comentariu nepotrivit, dar de fapt gândurile au fost cele care i-au declanșat reacția, tu nu ești responsabil de interpretarea pe care el o dă situației.
Multe persoane se autoînvinovățesc pentru situații pe care nu le provoacă. Nici nu trebuie să ajungem la convingerea nihilistă că, nu poți face rău nimănui indiferent de ce ai face, că gândurile și interpretarea pe care o dăm situației sunt cele care provocă sentimentul de vină. Astfel ajungem să credem că dacă îmi agresez familia, înșel, fur, nu-i problema mea, gândurile lor sunt cele care le crează probleme. GREȘIT!
În măsura în care suferința persoanei este creată de gândurile sale distorsionate, atunci el este responsabil de suferința sa, în schimb dacă suferința este cauzată de gânduri coerente, nedistorsionate, suferința este reală și este produsă de o cauză externă.

Dacă într-adevăr ai făcut o greșeală, sentimentul de vinovăție nu-ți va anula greșeala ca prin magie, dar te va face să conștientizezi ce ai greșit și te va învăța cum să faci lucrurile mai bine în viitor.
E sănătos să înveți să te simți vinovat pentru ceea ce ai făcut greșit, dacă purtarea ta are un impact dureros și inutil asupra celorlalți, dar a te considera un “om rău” doar prin prisma unei greșeli nu a ajutat pe nimeni. Cel mai adesea convingerea că ești un om rău naște comportamente de “om rău “.
Schimbare apare mai repede atunci când: recunoști că ai făcut o greșeală și gândești o strategie pentru corectare ei. Când ne etichetăm avem tendința de a acționa defensiv, fie simți impulsul de a nega greșeala, fie de a contracara, de a justifica, din această cauză devine mai greu să recunoaștem și să corectăm greșeala.

Dacă ai făcut cu adevărat ceva rău sau greșit încercă să-ți pui următoarele întrebări:
-Ce pedeapsă voi alege să-mi impun?
-Cât timp ar trebui să sufăr? O zi, un an, tot restul vieții?
-Ești dispus să încetezi să mai suferi după ce expiră sentința?

Oare pedeapsa te va ajuta să repari greșeala și să te simți mai puțin vinovat sau te va duce spre un lanț al nefericirilor și mai nefavorabil?

Gândirea de acest fel te va ajuta să conștientizezi dacă greșeala a fost intenționată, dacă nu te judeci prea aspru pentru ceea ce ai greșit, dacă nu ai așteptări nerealiste de la tine (nu pot să greșesc).

–––––

Bibliografie:

1. Meng Li, Vinovația și compensarea: interacțiunea dintre emoțiile materne și relațiile părinte-copil în familiile de migranți , Relații de familie , 10.1111/fare.12784 , (2022) .

2. MAKING SOMEONE FEEL GUILTY CAUSES, STRATEGIES, AND CONSEQUENCES KRISTIN L. SOMMER AND ROy F. BAUMEISTER

3.David D. Bruse Terapia buena dispozitii, Trateaza depresiva fara medicamente cu ajutorul metodei cognitiv-comportamenale, cap. 8

Programează-te

Programează o ședință

O călătorie de o mie de mile începe cu primul pas.
Programează o întâlnire de cunoaștere pentru a afla ce putem face împreună.

psiholog cluj
Cristina Costache

Adresa cabinet: Cluj-Napoca - România
Str. Constantin Brancusi, nr.2, bl 3B. sc.2, ap 7
Email: costache_cristina10@yahoo.com
Telefon: 0751095812